Se afișează postările cu eticheta Junii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Junii. Afișați toate postările

duminică, 2 iulie 2017

Luna lui Iunie jur în jur


Acum e aici. Iulie. Culminant în vară, și adânc în vară; se prăvălește, îmbrățișează și apasă cu toată puterea. De mult a trecut Lenz (n.t.: denumire populară pentru martie Lenzmond; cântec german foarte popular Veronika, der Lenz ist da), trecut-au lunile tinereții. Mai, iunie, sunt însemnate, chiar și în Brașov. Nu există numai iunie aici, nu, sunt și Junii. Tineri veșnic tineri, mai vârstnici, veșnic tineri. Juni, în aproximativ adevăratul sens al cuvântului. Își petrec sărbătorile în cele mai frumoase costume: uniforme de gardă – elegante, blănuri de basm – fermecate, într-un colorit aurit de câmpuri de vară. Din Șcheii Brașovului mai ales, vin, din partea cea mai întortocheată și cea mai aproape de munte, și din punct de vedere isotric, cartierul cel mai românesc al acestui oraș româno-maghiaro-german.
 
La ei, nu se învârte totul doar în jurul lunilor mai și iunie; și de Paști sau de Adormirea Maicii Domnului. Dar în special în mai și în iunie.
Se învârt în jurul zilelor sfinților, sărbătorile lor, în jurul crucilor, în jurul, jur-ul, jur-ul, jur-ul muzicii învârtinde.
Uneori și în jurul marketingului de oraș. Și de ce nu, în cele din urmă, orașul și turiștii curioși, ar necesita chiar mai mult din această parte.
Dar în mod special dansează împreună sub fanioanele românești mândria și pofta de viață.
(Și încrucișate în țesătura de folclor, și diferite fire istorice.)
Poftă de viața? Asta da, nu numai în partea superioară a orașului. Da, în mai, cu verdele lui luminos și cu parfumul lui luminos. Da, în iunie, cu zilele lui lungi, cu solstițiul de vară și numele sale vechi. Luna trandafirilor – Rosenmond. Luna necultivată – Brachmond (nu datorită multor sărbători, nu, datorită câmpurilor rămase odată necultivate în ritmul agricol al asolamentului trienal). Și Luna Sfântului Ioan – Johannismond. (n.t.: aici denumirile provin din tradiția populară germană, în limba română, traducerea termenului popular pentru luna iunie fiind Cireșar.)

Cu mult înainte bineînțeles, înainte de Președintele vorbitor de limba germană, Johannis, se sărbătorea și în România, la sașii din Transilvania, ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Cu foc? În orice caz cu patimă.



O impresie crudă și împământenită a sărbătorii, aproape veche de 140 de ani, ne oferă unul dintre Basmele germane populare din țara sașilor din Transilvania: Ziua Sfântului Ioan a lupilor.

De ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul sau de Sfinții Petru și Pavel, la sfârșit de iunie, se sărbătorea deseori, în Transilvania istorică Kronenfest-ul. Astfel, odată pe an, nu avea numai Brașovul, Kronstadt, ci fiecare sat care sărbătorea, coroana lui: înaltă ca un darac de cânepă, nu, ca un trunchi de copac, rotundă ca un glob, unori grea cât un chintal, din verde și flori.   

Astăzi nu mai există decât foarte rar Kronenfest-uri; altele însă, tot serbări săsești, da.  

Și după dansul cultural de început de vară, Junii tineri și bătrâni, Junițele (soțiile lor), slujnicele tinere bătrâne, rândașii tineri bătrâni, băieții și doamnele și tot restul poporului, au nevoie, mai întâi, de o pauză. 
Transilvania a avut – are- în primul rând un caracter rural. Și țăranii, vara, nu au timp pentru serbări. 








Dar astăzi, în orașe, timpul liber ar fi, în ciuda gurilor rele, foarte ușor de găsit. În timpul verii cel puțin. Lungă vară. Vacanța mare în România se întinde. Trei luni întregi se odihnesc școlile și cu ele viața publică.  


Și cu toate acestea, se aude, își repetă următoarea lună prăvălitul. Sezonul festiv, chiar și la sași, ia o pauză doar câteva săptămâni scurte. Apoi, chiar începe.


Teilen